🔎🦫🌳👀 Cum ne raportăm afectiv la un loc? Ce urme lăsăm asupra lui – și ce urme lasă el asupra noastră? În acest atelier de documentare afectivă, am explorat documentarea artistică ca gest de observație sensibilă, situat la intersecția dintre memorie personală, istoria unui spațiu, obiecte găsite și scenarii posibile pentru viitor.
Atelierul propus de Marina Oprea s-a adresat tinerilor artiști emergenți interesați de o formă de documentare stratificată și atentă la complexitatea unui sit urban. Punctul de plecare a fost zona golfului Potcoava, din apropierea fostei fabrici Solventul, un loc încărcat de semnificații vizuale, sociale și ecologice.
Participanții au investigat mai multe straturi ale acestui teritoriu: dimensiunea socială, umană și tehnologică (fabrica, clădirile industriale în ruină, comunitatea din zonă), dimensiunea naturală (solul contaminat, plantele care cresc aici în ciuda condițiilor toxice, impactul ecologic), dar și o dimensiune speculativă, legată de posibilele viitoruri ale acestui loc.
Pe parcursul celor cinci zile, atelierul a alternat sesiuni teoretice și practice, explorări de teren, discuții cu cercetători și lucru direct cu materiale adunate din sit. Participanții au lucrat cu concepte precum the more-than-human world, memorie personală și colectivă, viitoruri speculative, dar și cu noțiuni din știință, biologie, geologie și arheologie urbană. Procesul a inclus și experimentarea unor metode artistice precum încapsularea de obiecte în rășină epoxidică.
Fiecare zi a fost gândită ca o etapă distinctă a procesului, de la cunoaștere și schimb de perspective, la documentare pe teren, lucru material și reflecție individuală. Lucrările rezultate — fotografii, video-uri, ready-made-uri sau instalații — au fost prezentate într-o expoziție colectivă.
